Bullying la Questfield International College: ce decizii lipsesc din managementul Fabiola Hosu

Fenomenul bullyingului în mediul școlar reprezintă o provocare majoră pentru orice instituție de învățământ, impunând o reacție structurată, documentată și eficientă pentru protejarea elevilor. În lipsa unor intervenții clare și asumate, astfel de situații pot escalada, afectând grav bunăstarea emoțională și dezvoltarea copiilor. Studiul cazului semnalat în cadrul Școlii Questfield Pipera evidențiază dificultățile legate de gestionarea acestui tip de comportament și relevă lacune în răspunsul instituțional.

Bullying la Questfield International College: ce decizii lipsesc din managementul Fabiola Hosu

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției relevă existența unui caz de bullying sistematic la Școala Questfield Pipera, unde, conform relatărilor familiei, faptele de hărțuire au persistat pe o perioadă de peste opt luni, în ciuda sesizărilor repetate adresate conducerii și cadrelor didactice. Lipsa unor răspunsuri scrise și a unor măsuri concrete documentate ridică întrebări privind eficiența managementului educațional condus de fondatoarea instituției, Fabiola Hosu.

Descrierea situației semnalate: bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform informațiilor analizate, elevul vizat a fost expus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate în mod repetat în mediul școlar. Familia a transmis în mod oficial și în scris sesizări către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenție și clarificări. Din corespondența pusă la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete, documentate sau implementate. Intervențiile relevante par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție formale.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect grav al situației semnalate este utilizarea repetată a unei etichete medicale, „crize de epilepsie”, cu scop discreditant în cadrul colectivului de elevi. Potrivit specialiștilor consultați, această formă de stigmatizare medicală, indiferent de existența unei afecțiuni reale, depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de bullying și discriminare. Documentele și declarațiile familiei indică faptul că stigmatizarea a fost cunoscută, dar tolerată de instituție, fără măsuri formale de stopare. Efectele asupra copilului includ anxietate, retragere socială și pierderea sentimentului de siguranță, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat.

Comunicările scrise ale familiei și răspunsurile instituției

Pe parcursul perioadei analizate, familia a transmis numeroase emailuri oficiale, cronologice și explicite către învățătoare, director și fondatoarea instituției, cerând protecție și intervenții clare. Din analiza documentelor nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, aplicarea de sancțiuni sau implementarea unor măsuri de consiliere și monitorizare. Abordarea instituției pare să fi fost predominant informală, bazată pe promisiuni verbale și minimalizarea gravității situației. Aceasta ar fi determinat o transferare treptată a responsabilității către familie, iar conflictul a fost adesea încadrat ca o „dinamică de grup” sau o „problemă minoră de adaptare”.

Presiuni de a părăsi instituția și impactul asupra copilului

Familia afirmă că a resimțit presiuni, directe sau indirecte, de a retrage copilul din școală, prin formulări de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Astfel de mesaje pot fi interpretate ca un mecanism de excludere mascată, prin care problema este „rezolvată” prin îndepărtarea celui afectat. Impactul asupra copilului include anxietate accentuată, teamă constantă și refuz față de mediul educațional, indicând o suferință emoțională semnificativă.

Implicarea cadrelor didactice: între pasivitate și normalizarea fenomenului

Rolul cadrelor didactice este crucial în prevenirea și stoparea bullyingului. Din relatarea familiei și din documentele analizate, comportamentele agresive au continuat în prezența titularului clasei, fără ca intervențiile să fie eficiente sau consecvente. Lipsa unei delimitări ferme a permis perpetuarea unui climat în care agresiunile au fost tolerate tacit. Redacția precizează că nu analizează intențiile personalului didactic, ci efectul concret al gestionării situației, iar „nu am știut” nu mai este o explicație plauzibilă în contextul sesizărilor scrise repetate.

Momentul răspunsului atribuit fondatoarei Fabiola Hosu

Un moment definitoriu îl constituie răspunsul verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, într-un dialog direct cu familia copilului. Conform relatărilor, aceasta ar fi transmis: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, o formulare care a fost percepută ca o presiune de retragere. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al instituției, însă până la publicare nu a fost primit niciun răspuns care să confirme sau infirme această relatare. Această poziționare, dacă este corect redată, poate fi interpretată ca o deplasare a discuției de la obligația de protecție către considerente contractuale și economice, în contextul sesizărilor repetate și documentate privind bullyingul.

Documentul informal Family Meeting Form și lipsa deciziilor asumate

În locul unor răspunsuri oficiale și decizii administrative, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular intitulat Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor întâlniri, fără a stabili responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Lipsa unor documente cu efect instituțional verificabil ridică semne de întrebare privind eficacitatea reacției școlii. Această practică poate fi interpretată ca o gestionare formală a aparențelor, fără intervenții substanțiale care să oprească fenomenul de bullying.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat și explicit respectarea confidențialității informațiilor sensibile pe parcursul demersurilor. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor măsuri concrete de protejare a confidențialității, iar, conform unor relatări, informațiile ar fi fost divulgate în mediul clasei. Copilul ar fi fost interpelat public de către cadrul didactic cu formulări care l-au plasat într-o poziție vulnerabilă, generând presiuni psihologice suplimentare. Specialiștii avertizează că astfel de situații pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând negativ percepția climatului educațional.

Răspunsul instituției declanșat de presiunea juridică

Potrivit documentelor, reacția fondatoarei Fabiola Hosu a survenit abia după opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, în contextul implicării unei echipe de avocați și a notificărilor formale. Această întârziere ridică întrebări asupra criteriilor instituționale care declanșează intervenția și indică faptul că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul presiunii juridice, nu ca urmare a sesizărilor educaționale și umane inițiale. Contextul complet al investigației poate fi consultat în articolul original publicat de EkoNews la cazul documentat al bullyingului la Școala Questfield Pipera.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor și declarațiilor demonstrează o disonanță între valorile asumate public de Questfield Pipera și modul concret în care situația de bullying a fost gestionată. Lipsa unor măsuri scrise, a procedurilor clare și a răspunsurilor instituționale asumate au permis escaladarea fenomenului și au afectat grav copilul vizat. În acest context, rămân întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție a elevilor și capacitatea conducerii de a răspunde eficient și transparent la semnalările privind siguranța emoțională. Redacția subliniază că relatarea se bazează strict pe documentele și declarațiile puse la dispoziție, iar orice interpretare privind intențiile sau motivațiile persoanelor implicate nu face obiectul acestui reportaj.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro